Constantin Titel Petrescu

Imaginea eminentului om politic ┼či temerar ap─âr─âtor al ideilor socialÔÇôdemocrate, care a fost Constantin Titel Petrescu ├«mi este vie ├«nc─â, dup─â at├ótea decenii care s-au scurs din anii adolescen┼úei mele, c├ónd l-am cunoscut. Era chiar ├«n acea var─â, de neuitat, ├«n care Armata Rom├ón─â a trecut Prutul spre a elibera Basarabia de sub cizma bol┼čevic─â. Se afla la Sinaia, pe Cump─âtu, unde sosise cu ├«ntreaga familie ┼či comenta calm, a┼čezat la o mas─â, pe teras─â vilei ÔÇťAureliaÔÇŁ, al─âturi de al┼úii, evenimentele zilei. Parc─â-l v─âd, pe ÔÇťdomnul avocatÔÇŁ, ├«mbr─âcat sport, cu pantaloni bufan┼úi ┼či pulov─âr ecosez, la mod─â, cum mi-ar fi pl─âcut s─â am ┼či eu, flutur├ónd-┼či p─ârul u┼čor ├«nc─ârun┼úit, vag atins de calvi┼úie, aprob├ónd gestul Rom├óniei, dar cu rezerva triste┼úei c─â istoria ne plasase ├«n tab─âra opus─â Alia┼úilor Tradi┼úionali. Nu era un om voinic ┼či nici glas baritonal, de stentor nu avea, ├«ns─â domina auditoriul prin argumentele rostite calm, cursiv ┼či conving─âtor.

Constantin Titel Petrescu ┼či-a ├«nchinat ├«ntreaga via┼ú─â ideilor socialÔÇôdemocra┼úiei. S-a n─âscut la 5 februarie 1888 la Craiova, unde p─ârin┼úii s─âi bucure┼čteni, se aflau vremelnic, tat─âl func┼úionar la Banca Na┼úional─â fiind deta┼čat ├«n Capitala B─âniei, la filiala local─â. Dup─â ce termin─â studiile la liceul bucure┼čtean ÔÇťSf. SavaÔÇŁ, ├«n 1903, s-a ├«nscris la Facultatea de Litere, sec┼úia filosofie. Atras de doctrina socialÔÇôdemocrat─â devine un fervent ap─âr─âtor al acesteia, st├órnind o mi┼čcare ├«n r├óndurile studen┼úilor, care ├«l urmau, dar ┼či reac┼úia pu┼úin amical─â a profesorilor conservatori, fiind amenin┼úat cu excluderea din Facultate. P─âr─âse┼čte, studiile de filosofie, spre a urma cursurile Facult─â┼úii de Drept din Bucure┼čti. Student fiind, ├«ncepe s─â frecventeze Cercul de Studii Sociale, ├«ntemeiat de N.D. Cocea, al c─ârui sediu se afla chiar ├«n casa acestuia. Cercul prilejuind dezbateri interesante la care participau ├«ntre al┼úii C. Dobrogeanu Gherea, N.D. Cocea, dr. Ecaterina Arbore, Theodor Iord─âchescu, N. I. Ghe┼úu, ca ┼či Constantin Titel Petrescu. Lu├ónduÔÇô┼či licen┼úa ├«n Drept, Constantin Titel Petrescu audiaz─â prelegerile Universit─â┼úii Sorbona de la Paris, specializ├ónduÔÇôse ├«n domeniul penal, dup─â care revine la Bucure┼čti ┼či se ├«nscrie, ├«n 1911, ├«n Baroul de Ilfov, ca avocat pledant. Dar maturizat, reia via┼úa politic─â, devenind colaborator al ziarului ÔÇťRom├ónia MuncitoareÔÇŁ editat ini┼úial de Uniunea Socialist─â din Rom├ónia, apoi de Partidul Social Democrat ├«ncep├ónd din februarie 1910. Ziarul publica articole inflamante, unele semnate de Constantin Titel Petrescu , ├«n care erau aduse argumente pertinente ├«n favoarea Programului politic ┼či economic al PSD, care preconiza ├«ntre altele: dreptul la referendum, descentralizarea administrativ─â ┼či autonomia comunal─â, sanc┼úionarea prin lege a func┼úionarilor statului pentru orice abuz ┼či atingerea drepturilor cet─â┼úeanului, asigurare unei Justi┼úii cinstite, drepte ┼či independente, reorganizarea ├«nv─â┼ú─âm├óntului, aplicarea unui impozit direct, propor┼úional ┼či progresiv, introducerea contractului colectiv de munc─â, crearea unei Case generale de ajutor pentru boal─â, invaliditate, lips─â de lucru ┼či b─âtr├óne┼úe, organizarea unui credit agricol, reforma agrar─â.

Prevederi valabile ├«nc─â ┼či ast─âzi, dup─â un secol de la formularea lor. Articolele din ÔÇťRom├ónia MuncitoareÔÇŁ unele semnate de Constantin Titel Petrescu reflect─â preocuparea socialÔÇôdemocra┼úilor rom├óni de a introduce reforme ┼či institu┼úii democratice de inspira┼úie apusean─â, legi care s─â apere cet─â┼úenii de orice abuzuri ┼či discrimin─âri. Constantin Titel Petrescu debuteaz─â ca ap─âr─âtor ├«n procesele intentate de-a lungul anilor militan┼úilor socialÔÇôdemocra┼úi ├«n anul 1911. Primul pe care la ap─ârat, ca avocat, a fost Alexandru Nicolau, coleg de breasl─â ┼či facultate. Nicolau publica ├«n paginile ziarului o rubric─â intitulat─â ÔÇťScrisori pentru recru┼úiÔÇŁ, ├«n care depl├óngea condi┼úiile inumane pe care tinerii militari le ├«ndurau ├«n armat─â. Ministrul de R─âzboi a socotit c─â Nicolau ├«ndeamn─â la nesupunere ┼či a┼ú├ó┼ú─â armata la dezordine, sesiz├ónd Parchetul, care l-a ac┼úionat ├«n judecat─â penal─â. Cazul a st├órnit un mare scandal politic, ziarele de mare tiraj f─âc├ónd o adev─ârat─â campanie de pres─â ├«n sprijinul acuzatului Nicolau, dar ┼či de blamare a diferitelor cazuri flagrante de abuzuri din armat─â. Toma Dragu, M. Gh. Bujor, Constantin Mille, Constantin Bacalba┼ča ┼či al┼úi mari gazetari ai timpului s-au ├«ntrecut ├«n a semna pamflete ┼či comentarii acide, toate confirm├ónd c─â Nicolau era nevinovat. T├ón─ârul avocat Constantin Titel Petrescu a avut o pledoarie excelent─â ├«n fa┼úa Completului de Judecat─â care l-a achitat pe inculpat. ├Än acela┼či an Constantin Titel Petrescu face o superb─â pledoarie ├«n alt proces, intentat socialÔÇôdemocratului Grigore Doroban┼úu, acuzat ca instigator al ┼ú─âr─ânimii de Guvernul Conservator a lui Petre P Carp. ├Än realitate ÔÇťinstigatorulÔÇŁ ├«ncercase s─â-i conving─â pe agricultori de foloasele coopera┼úiei de tip occidental. T├ón─ârul avocat nu a pierdut ocazia s─â persifleze acuzatorii, ca ┼či guvernan┼úii ├«nc─â speria┼úi de r─âscoalele ┼ú─âr─âne┼čti din 1907, reu┼čind achitarea lui Doroban┼úu.

De altfel Constantin Titel Petrescu el ├«ns─â┼či se va implica ├«n dezvoltarea coopera┼úiei, fond├ónd ├«n 1914 ÔÇťCasa PoporuluiÔÇŁ o societate cooperativ─â pe ac┼úiuni. Aceast─â societate cuprindea nu numai agen┼úii de ├«mprumut pentru me┼čte┼čugari ┼či ┼ú─âr─ânime ├«ndeosebi, ci ┼či cluburi politice, sedii de sindicat, o editur─â ┼či redac┼úia unei publica┼úii. Constantin Titel Petrescu desf─â┼čoar─â o vie activitate publicistic─â ├«n aceast─â perioad─â premerg─âtoare intr─ârii Rom├óniei ├«n primul r─âzboi mondial. El scrie numeroase articole cu caracter memorialistic din timpul Campaniei militare din Bulgaria (1913) ├«n care denun┼ú─â incompeten┼úa politic─â ┼či administrativ─â, starea deplorabil─â sanitar─â din armat─â ┼či haosul provocat de unii ofi┼úeri incompeten┼úi, care a costat via┼úa a peste 5500 de militari nevinova┼úi. Constantin Titel Petrescu ├«┼či justific─â revolta, analiz├ónd situa┼úia interna┼úional─â ce apropia cu pa┼či rapizi Rom├ónia de conflagra┼úia mondial─â ├«n care se ├«nfruntau marile puteri, socotind armata insuficient preg─âtit─â a face fa┼ú─â r─âzboiului pentru eliberarea Ardealului.

Temerile lui s-au adeverit, trupele rom├óne fiind obligate s─â se retrag─â din fa┼úa inamicului mai bine organizat ┼či ├«narmat, Rom├ónia semn├ónd ├«n martie 1918 ru┼činosul armisti┼úiu cu Germania ┼či Austro ÔÇô Ungaria cunoscut ├«n istorie ca ÔÇťPacea de la BufteaÔÇŁ prin care i se impuneau condi┼úii ├«njositoare. Constantin Titel Petrescu, demobilizat din Armat─â, r─âm├óne ├«n Bucure┼čti, dar nu ├«ncetez─â lupta politic─â. El convoac─â la 18 aprilie o serie de frunta┼či socialÔÇôdemocra┼úi, printre care Ilie Moscovici, Iordan Ionescu, Tache Georgescu ┼či Ecaterina Arbore redact├ónd ┼či semn├ónd un manifest protest fa┼ú─â de la┼čitatea Guvernului Marghiloman care ÔÇťa dus ┼úara la dezastruÔÇŁ. ManifestulÔÇôprotest a fost multiplicat de tipograful socialÔÇôdemocrat Tache Georgescu. Autorit─â┼úile de ocupa┼úie germane prind de veste ┼či arestez─â pe semnatarii documentului, ├«nchiz├óndu-i ├«n penitenciarul V─âc─âre┼čti, sub acuza┼úia de rebeliune, ace┼čtia risc├ónd pedeapsa capital─â. Sunt elibera┼úi dou─â luni mai t├órziu, printr-o amnistie datorit─â jocului evenimentelor politice, dar ┼či demonstra┼úiilor de protest din Capital─â ale sindicatelor, care cap─ât─â amploare la ├«nceputul lunii iunie. Armata Rom├ón─â reorganizat─â ├«n Moldova nu se declarase ├«nvins─â ┼či se preg─âtea intens de contraofensiv─â. ├Än restul ┼ú─ârii socialÔÇôdemocra┼úii organizeaz─â ac┼úiuni revendicative ale salaria┼úilor, sunt declan┼čate greve. La 14 noiembrie 1918, Constantin Titel Petrescu ┼či al┼úi intelectuali socialiÔÇôdemocra┼úi scot gazeta ÔÇťTr─âiasc─â socialismulÔÇŁ, devenit─â imediat ÔÇťSocialismulÔÇŁ. Dup─â doar trei s─âpt─âm├óni publica┼úia este suspendat─â, deoarece publicase manifestulÔÇôprotest din aprilie, ├«ns─â acest─â m─âsur─â arbitrar─â a autorit─â┼úilor provoac─â greve de protest, paraliz├ónd Capitala, ceea ce a obligat revenirea asupra interzicerii ziarului. Tipografii bucure┼čteni organizeaz─â la 13 decembrie 1918 o grev─â revendic├ónd programul economic ┼či politic al social-democra┼úiei, precum ziua de munc─â de 8 ore, ├«nl─âturarea cenzurii, garantarea libert─â┼úilor cet─â┼úene┼čti, etc. Guvernul, confund├ónd aceast─â demonstra┼úie pa┼čnic─â cu r─âzmeri┼úele bol┼čevice din Rusia care se extinseser─â ├«n AustroÔÇôUngaria ┼či Germania, a trimis trupele de jandarmi s─â ├«mpr─â┼čtie pe grevi┼čti. Rezultatul a fost dramatic, ├«nregistr├ónd sute de r─âni┼úi ┼či peste o sut─â de mor┼úi, devastarea sediilor PSD ┼či ale sindicatelor, arest─âri ilegale, maltrat─âri de oameni nevinova┼úi. Ministrul de Interne, M├órzescu, ├«ncerc├ónd s─â-┼či justifice ordinul dat for┼úelor de ordine de a trage ├«n plin, f─âr─â nici-un motiv, a declarat c─â grevi┼čti erau a┼ú├ó┼úa┼úi de agen┼úi bol┼čevici. Nu era departe de adev─âr, deoarece chiar cu o zi ├«nainte, profit├ónd de grev─â, un grup de anarhi┼čti, oprise automobilul regal, strig├óndu-i cu ├«nver┼čunare monarhului, s─â abdice spre a proclama ei ÔÇťrepublicaÔÇŁ. De altfel, printre cele 52 de persoane arestate sub ├«nvinuirea de ÔÇťcrim─â contra siguran┼úei statuluiÔÇŁ, ÔÇťcomplot contra StatuluiÔÇŁ ┼či ÔÇťprovocare de rebeliune ┼či ofens─â adus─â M.S. RegeluiÔÇŁ se aflau Alecu Constantinescu, Jagues Konitz, Alexandru Bogdan ┼či I. S. Dimitriu ├«ntr-adev─âr comuni┼čti convin┼či, infiltra┼úi ├«n r├óndul social ÔÇô democra┼úilor la ordinul bol┼čevicilor de la Moscova. La procesul intentat acestora, pe banca ap─âr─ârii s-au aflat Constantin Titel Petrescu, Constantin Mille, Radu Rosetti, Toma Dragu ┼či N. D. Cocea. La proces Comisarul regal nu a putut aduce dovezi ├«n sprijinul rechizitorului, spre a sus┼úine ├«ncadr─ârile juridice, dec├ót ├«mpotriva agitatorilor comuni┼čti, pe care Curtea Mar┼úial─â i-a condamnat la 5 ani ├«nchisoare. Ceilal┼úi au fost achita┼úi. La ├«nceputul lunii februarie 1919, la Bucure┼čti au venit socialÔÇôdemocra┼úii ardeleni Ion Fluiera┼č ┼či Iosif Jumanca, mini┼čtri ├«n Consiliul Dirigent al Transilvaniei, care s-au prezentat la regele Ferdinand cer├ónd-i cu insisten┼ú─â deschiderea sediilor PSD ┼či ale sindicatelor, libertatea ├«ntrunirilor ┼či oprirea teroarei ├«mpotriva socialÔÇôdemocra┼úilor. Regele ┼či primul ministru I.I.C. Br─âtianu le-au satisf─âcut cererile. Acesta este adev─ârul istoric, care trebuie ar─âtat ast─âzi, dup─â anii de mistificare a evenimentelor de c─âtre PCR.

Constantin Titel Petrescu este un precursor al mi┼čc─ârii mondiale pentru ap─ârarea drepturilor omului. De altfel, el este cel care a sus┼úinut, f─âr─â ├«ntrerupere, ca publicist, ├«n zeci de articole, cerin┼úa respect─ârii libert─â┼úii individuale, propriet─â┼úii, dreptul la via┼ú─â, munc─â ┼či asociere, ca piloni ai democra┼úiei. ├Än anul 1923 ini┼úiaz─â chiar constituirea ÔÇťLigii Drepturilor OmuluiÔÇŁ, la care ader─â mari personalit─â┼úi politice ┼či culturale ale ┼ú─ârii, printre care Grigore Iunian, Virgil Madgearu, Dem Dobrescu, Radu Rosetti, Constantin Mille, dr. N. Lupu, C. R─âdulescu Motru, Victor Eftimiu. Liga a promovat numeroase ac┼úiuni, a lansat apeluri ┼či manifeste, activitatea sa ajung├ónd, p├ón─â la urm─â s─â deranjeze guvernul autoritar al lui I.I.C. Br─âtianu,care a dizolvat-o ├«nainte de a demisiona, la cererea regelui Ferdinard. Pe Br─âtianu ├«l irita mai ales articolele lui Constantin Titel Petrescu publicate ├«n ziarele ÔÇťLumea Nou─âÔÇŁ ┼či ÔÇťSocialismulÔÇŁ ┼či nu uita faptul c─â tocmai acesta ├«i chemase la Bucure┼čti, ├«n decenbrie 1918, pe Fluiera┼č ┼či Jumanca, pun├óndu-i ├«ntr-o situa┼úie penibil─â ├«n fa┼úa regelui. De altfel, la ├«nceputul anului1925 sosise un bun prilej spre a-i riposta gazetarului socialÔÇôdemocrat ├«ntr-o manier─â brutal─â. Constantin Titel Petrescu, pe atunci avocat ┼či redactor la ziarul ÔÇťSocialismulÔÇŁ tocmai publicase un pamflet, sub pseudonimul de Stockman, ├«n care ironiza moravurile cazone din Armat─â. Ministrul de R─âzboi se simte ofensat ┼či-l aduce pe autor ├«n fa┼úa Cur┼úii Mar┼úiale sub acuza┼úia de ÔÇťultraj adus armateiÔÇŁ. Cum era de a┼čteptat, magistra┼úii militari, afla┼úi sub ordinea Guvernului, l-au condamnat pe inculpat la un an ├«nchisoare ┼či 10.000 de lei amend─â. Trei luni a durat ├«ncarcerarea lui Constantin Titel Petrescu la Jilava, timp ├«n care nu au contenit protestele, inclusiv ale ÔÇťLigii Drepturilor OmuluiÔÇŁ, la care s-au asociat toate ziarele de mare tiraj, cer├ónd la unison respectarea drepturilor ├«nscrise ├«n Constitu┼úia din anul 1923, inclusiv a libert─â┼úii de opinie, re├«ntronarea drepturilor cet─â┼úene┼čti. ├Än aceast─â atmosfer─â se judec─â recursul f─âcut de Constantin Titel Petrescu la Curtea de Casa┼úie Civil─â, ap─ârarea fiind sus┼úinut─â de corifei ai Baroului bucure┼čtean ÔÇô profesorul universitar G. Ta┼čc─â, Eduard Mirto, Dem Dobrescu, Grigore Trancu – Ia┼či ┼či I. Gr. Perie┼úeanu. Argumentul neconstitu┼úionalit─â┼úii sanc┼úiunii aplicate de Curtea Mar┼úial─â este admis, acuzatul fiind achitat. ├Än iunie 1926, Federa┼úia Partidelor Socialiste din Rom├ónia ÔÇô FPSR decide convocarea unui Congres general pentru unificarea partidelor de orientare socialÔÇôdemocrat─â. Secretar al Biroului de organizare a Congresului a fost ales Constantin Titel Petrescu. El va fi acela care la 7 mai 1927 va deschide lucr─ârile Congresului. Dup─â dou─â zile de dezbateri s-a votat revenirea la vechea denumire Partidul Social Democrat ┼či s-a adoptat un program politic, ├«n care se f─âcea o categoric─â delimitare fa┼ú─â de comunism ┼či care a r─âmas valabil timp de dou─â decenii. ├Än Biroul Comitetului Executiv Central al PSD a fost ales ca secretar Constantin Titel Petrescu, el r─âm├ón├ónd de aici ├«nainte ├«n r├óndul conducerii partidului, avans├ónd ulterior ├«n func┼úie ca vicepre┼čedinte, pre┼čedinte al Comitetului Executiv ┼či apoi pre┼čedinte al partidului, demnitate pe care o de┼úinut-o p├ón─â la moarte.

Ca reprezentant al socialÔÇôdemocra┼úilor din Rom├ónia, Constantin Titel Petrescu este prezent la congresele interna┼úionale, printre care cele de la Paris, Bruxelles ┼či Viena, unde cuv├ónt─ârile sale produc o vie impresie. El promoveaz─â idei novatoare, comb─ât├ónd teza ÔÇťputreziciuni capitalismuluiÔÇŁ vehiculat─â de marxism, ar─ât├ónd c─â realitatea o infirm─â, capitalismul fiind corespunz─âtor necesit─â┼úilor economice ┼či sociale ale vremii, el put├ónd fi remodelat printr-o legisla┼úie corect─â, ferm─â, elaborat─â de parlamente de orientare socialÔÇôdemocrat─â. Concep┼úiile liderului rom├ón au fost ├«mp─ârt─â┼čite, de altfel, de Karl Kautsky ┼či Otto Bauer, teoreticieni ai socialÔÇôdemocra┼úiei interna┼úionale. Constantin Titel Petrescu a sus┼úinut ┼či necesitatea autonomiei na┼úionalÔÇôculturale, prev─âzut─â de altfel ├«n documentele Marii Unirii din 1918, ca ┼či cerin┼úa descentraliz─ârii administrative, desfiin┼úarea armatei permanente alc─âtuit─â din recru┼úi neinstrui┼úi ┼či ├«nlocuirea acesteia cu trupe profesioniste, ├«n timp de pace, reforma justi┼úiei ┼či abolirea pedepsei capitale, ├«ntre┼úinerea de c─âtre stat a tinerilor talenta┼úi, garantarea interna┼úional─â a drepturilor omului, scutirea de impozit a salariilor mici etc. Constantin Titel Petrescu se apropie astfel de ideile lui Eduard Bernstein, blam├ónd legisla┼úia oprimant─â, merg├ónd pe modelul compromisurilor ┼či dob├óndirea pe aceast─â cale a drepturilor cet─â┼úene┼čti. El contest─â schema revolu┼úiei care constituie obstacol al progresului social, pled├ónd pentru realizarea de aranjamente democratice pe plan economic ┼či social, durabile ┼či pozitive. La ├«nceputul carierei politice Constantin Titel Petrescu, nu refuz─â multe teze marxiste, cum ar fi lupta de clas─â, dar o ├«n┼úelegea ca o form─â democratic─â, parlamentar─â, deschis─â dialogului, nu legitimarea violen┼úei, for┼úei brutale s├óngeroase, propov─âduite de leninism ┼či stalinism. ├Än felul acesta el se apropia mai mult de curentul socialÔÇôdemocrat reformist ini┼úiat de Leon Blum, care ├«ntrez─ârea solu┼úii dincolo de violen┼ú─â ┼či marxism, pe cale parlamentar─â ┼či transform─ârii societ─â┼úii prin reforme economice. Astfel Constantin Titel Petrescu respinge ÔÇťdictatura proletariatuluiÔÇŁ, proletariatul r─âm├ón├ónd ├«n concep┼úia sa un mandatar al puterii ├«n cadrul pluripartitismului, nu ÔÇťst─âp├ónulÔÇŁ acesteia, acaparator al conducerii societ─â┼úii. Este deosebit de interesant de v─âzut c─â aceast─â concep┼úie, dezvoltat─â de Constantin Titel Petrescu ┼či respectat─â de socialÔÇôdemocra┼úii rom├óni p├ón─â ├«n 1946, c├ónd s-a scindat partidul datorit─â manevrelor comuni┼čtilor, a fost adoptat─â la 2 iulie 1951 la congresul de la Frankfurt pe Main al Interna┼úionalei Socialiste. Atunci s-au definit fundamentele socialÔÇôdemocra┼úiei moderne, actuale, blam├ónd-se categoric doctrina marxist─â ┼či for┼úarea istoriei prin lovituri militare, s├óngeroase, de tip leninist. Din p─âcate, Constantin Titel Petrescu nu a putut fi de fa┼ú─â la triumful ideilor sale, el fiind de┼úinut ├«n ├«nchisorile comuniste. Problematica teoretic─â elaborat─â de Constantin Titel Petrescu a fost expus─â, de altfel, ├«nca din toamna anului 1931 la Conferin┼úa Interparlamentar─â Socialist─â care a avut loc la Bucure┼čti, la care au participat, al─âturi de rom├óni, delega┼úi ai partidelor din Fran┼úa, Suedia, Germania, Cehoslovacia, Bulgaria, Finlanda, Belgia, Danemarca ┼či Estonia. Doi ani mai t├órziu ├«n mai 1933 are loc Congresul PSD, Constantin Titel Petrescu fiind reales pre┼čedinte al partidului, cu care prilej, in cuv├óntarea sa, se pronun┼ú─â vehement ├«mpotriva regimului hitlerist, instaurat ├«n Germanie doar cu c├óteva luni ├«nainte. El a ├«ntrev─âzut pericolul acestui regim antidemocratic, prin prisma ├«nc─âlc─ârii principiilor socialÔÇôdemocrate, reformiste, con┼úinute ├«n discursurile sale, chiar dac─â Hitler ├«┼či intitula partidul drept ÔÇťna┼úional socialistÔÇŁ. Aprecire care s-a dovedit corect─â ├«n derularea evenimentelor care au urmat. ├Än aceia┼či ordine de idei, Constantin Titel Petrescu a calificat mi┼čcarea legionar─â ca o ÔÇťtr─âdare a rom├ónismuluiÔÇŁ, ┼úin├ónd seama de apropierea ei slugarnic─â fa┼ú─â de nazism ┼či fascism.

Fin politician, Constantin Titel Petrescu lupt─â pentru unitatea socialÔÇôdemocra┼úilor, nu prin crearea de alian┼úe, federa┼úii sau combina┼úii electorale, ci prin fuziuni fire┼čti. ├Än 1937, convinge s─â revin─â ├«n partid pe diziden┼úii condu┼či de doctorul L. Ghelerter, desprin┼či din PSD ├«n 1928 datorit─â respingerii tezelor politice reformiste avansate de el ├«n congrese ┼či articole publicate ├«n ziare. Un an doar dup─â aceast─â reunificare, regele Carol al II-lea instaureaz─â dictatura sa personal─â, ├«ncerc├ónd s─â imite fascismul lui Mussolini. Prima m─âsur─â a dictaturii regale a fost desfin┼úarea tuturor partidelor ┼či crearea partidului unic, condus de el, intitulat ÔÇťFrontul Rena┼čterii Na┼úionale – FRNÔÇŁ. Scos ├«n afara legii, PSD a continuat s─â existe, grupat ├«n jurul ziarului ÔÇťLumea Nou─âÔÇŁ, al c─ârui director era Constantin Titel Petrescu. Ziarul a ┼úinut sus steagul socialÔÇôdemocra┼úiei rom├óne┼čti, ├«n pas cu ideile reformiste ale lui Constantin Titel Petrescu. Patriot ├«nfl─âc─ârat, directorul ziarului ┼či pre┼čedinte al PSDÔÇôului scos ├«n afara legii, a luat o ferm─â atitudine ├«mpotriva Moscovei, ale c─ârei pofte anexioniste le-a pus al─âturi de cele ale Berlinului hitlerist. La 7 iulie 1940, el semna un articol fulminant ├«n ÔÇťLumea Nou─âÔÇŁ, scriind ├«ntre altele: ÔÇťCu inima s├ónger├ónd─â ┼či cu m├óinile ferecate a trebuit s─â ├«ndur─âm sf├ó┼čierea unui trup din trupul ┼ú─ârii, Basarabia toat─â ┼či o bun─â parte din ÔÇťdulceaÔÇŁ Bucovin─â ne-au fost r─âpiteÔÇŁ. Reafirm├ónd pozi┼úia socialÔÇôdemocra┼úilor care au recunoscut ├«ntotdeauna c─â ÔÇťprincipiul na┼úionalit─â┼úii trebuie s─â stea la temelia uniunii federative a statelor de m├óine, dup─â cum au recunoscut existen┼úa patriilor ca individualit─â┼úi istorice, cu limba, literatura ┼či sim┼úul particular de via┼ú─â al fiec─âruiaÔÇŁ, omul politic ├«┼či continua premoni┼úia asupra Uniunii Europene, configura┼úie continental─â ap─ârut─â dup─â cel de al doilea r─âzboi mondial ┼či nedrept pus─â pe seama unor politicieni francezi ┼či germani, cu o alt─â clar-viziune care ast─âzi st─â la baza dreptului interna┼úional: ÔÇťIdeea expansiunii, a anexiunii de teritorii str─âine, e repudiat─â ast─âzi at─ât de concep┼úiile noi, c─ât ┼či de opinia universal─â. Frontierele, a┼ča cum vor fi trasate acum vor fi o grea povar─â ┼či ele nu vor servi pacea ┼či armonia ├«n rela┼úiile de bun─â vecin─âtate, at├óta vreme c├ót nu se va respecta voin┼úa de unitate na┼úional─â a fiec─ârui poporÔÇŁ.

Dup─â 6 septembrie 1940, regimul de dictatur─â militar─â al generalului Ion Antonescu a interzis ziarele cu caracter politic, inclusiv ÔÇťLumea Nou─âÔÇŁ, ca ┼či activitatea orc─ârui partid democratic. Cu toate acestea, PSD a continuat sa-┼či men┼úin─â structurile, ├«n noiembrie 1941 fiind aleas─â o nou─â conducere, av├ónd ca pre┼čedinte pe Constantin Titel Petrescu. Sub conducerea acestuia, ├«n 1942 se va constitui un comitet de ini┼úiativ─â lans├ónd ÔÇťlupta ├«mpotriva hitleriz─ârii ┼ú─ârii ┼či intr─ârii ├«n r─âzboi al─âturi de puterile AxeiÔÇŁ. ├Än a doua jum─âtate a anului 1943, a luat fiin┼ú─â Comitetul Executiv al PSD, av├ónd ca pre┼čedinte pe Constantin Titel Petrescu, care prime┼čte ┼či acordul de a demara ac┼úiunea subversiv─â de ├«nl─âturare a dictaturii antonesciene, ├«mpreun─â cu liderii PN┼ó, Iuliu Maniu ┼či PNL, Dinu Br─âtianu. ├Än tot cursul vremii, p├ón─â la 23 August 1944, sub conducerea lui Constantin Titel Petrescu au loc consf─âtuiri ├«n diverse case conspirative din Bucure┼čti, Sinaia ┼či Pope┼čti Leordeni, av├ónd ca obiectiv organizarea partidului ├«n vederea insurec┼úiei. Constantin Titel Petrescu trimite mai multe scrisori Interna┼úionalei Socialiste ┼či pre┼čedintelui acesteia Louis de Brouckere, ca ┼či conducerilor partidelor socialiste din ┼ú─ârile membre, precum ┼či Partidului Laburist Englez, inform├ónd-le despre hot─âr├órea Rom├óniei de a se al─âtura Coali┼úiei Antihitleriste, alia┼úilor s─âi fire┼čti.

Istoria consemneaz─â evolu┼úia evenimentelor premerg─âtoare actului de la 23 August 1944, afirmarea PSD ca o for┼ú─â politic─â democratic─â ┼či na┼úional─â, care ┼či-a asumat r─âspunderi de importan┼ú─â capital─â. La 24 August 1944, apare primul num─âr al ziarului ÔÇťLibertateaÔÇŁ, organul de pres─â al PSD, av├ónd ca director pe Constantin Titel Petrescu. ├Än zilele urm─âtoare se reorganizeaz─â Comitetul Central al PSD, ├«n func┼úia de pre┼čedinte al partidului fiind ales Constantin Titel Petrescu. Un num─âr imens de persoane cer s─â fie primite ca membri ai PSD, convinse de prestigiul ┼či credibilitatea acestui partid, neerodat nici de acte de guvernare precum PN┼ó ┼či PNL ┼či nici de bol┼čevism, cum era Partidul Comunist. ├Än noiembrie 1946 apare, ├«n Editura PSD, volumul “Socialismul ├«n Rom├ónia (1835 ÔÇô 6 septembrie 1940)” o prim─â sintez─â a mi┼čc─ârii socialiste, av├ónd ca autor pe Constantin Titel Petrescu.

Consecvent concep┼úiilor sale, Constantin Titel Petrescu nu a cedat o clip─â insisten┼úelor comuni┼čtilor de a pune la dispozi┼úia Moscovei socialÔÇôdemocra┼úia rom├ón─â, de┼či existau unele voci din conducerea partidului de a se realiza o apropiere cu ace┼čtia. Pre┼čedintele PSD a condamnat atitudinea primejdioas─â a comuni┼čtilor care considerau c─â Germania hitlerist─â se afla ├«ntr-un ÔÇťr─âzboi just de ap─ârare ├«mpotriva imperiali┼čtilor reprezenta┼úi de Fran┼úa ┼či Marea BritanieÔÇŁ. De asemeni a refuzat orice contact cu PCR, care cerea ca Rom─ânia ÔÇťs─â r─âm├ón─â neutr─â, s─â nu se transforme ├«ntr-un cap de pod al Angliei ┼či Fran┼úei ├«n r─âzboiul contra Germaniei ┼či URSSÔÇŁ. Din considerente tactice, ├«mpuse de conjucturile na┼úionale ┼či interna┼úionale, Constantin Titel Petrescu a consim┼úit ├«n 1944 ca PSD-ul s─â devin─â partener egal al─âturi de PN┼ó ┼či PNL ┼či cu PCR, reprezentat de Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu, ├«n vederea ├«nl─âtur─ârii dictaturii antonesciene. Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu, care avea domiciliul la Bu┼čteni, pe Valea Prahovei, venea adesea pe ascuns, ├«n vila lui Constantin Titel Petrescu, de la Sinaia, trec├ónd prin p─âdurea muntelui Cump─âtu unde a pus la cale ┼či a semnat la 23 aprilie 1944 un acord privind crearea unui front unic al PSD cu PCR. La 1 Mai 1944, Radio Londra anun┼ú─â constituirea ├«n Rom─ânia a Frontului Unic Muncitoresc ÔÇô FUN, care ├«┼či propune s─â lupte pentru alungarea trupelor hitleriste din Rom├ónia, ├«ntron─ârii unui regim de libertate ┼či democratie. ├Än toate discu┼úiile ulterioare cu Iuliu Maniu, Dinu Br─âtianu ┼či Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu, Constantin Titel Petrescu nu a ├«ncetat s─â atrag─â aten┼úia c─â atitudinea PSD fa┼ú─â de partidele din coali┼úia antihitlerist─â este datorat─â spiritului de colaborare na┼úional─â pentru reinstaurarea unui regim democratic ├«n Rom├ónia, subliniind necesitatea men┼úinerii ├«ntregii independen┼úe ideologice ┼či politice a fiec─ârei organiza┼úii politice. Ca urmare a diligen┼úelor lui Constantin Titel Petrescu, la 20 iunie 1944 a fost semnat─â o declara┼úie comun─â a celor patru partide PN┼ó, PNL, PSD ┼či PCR privind constituirea Blocului Na┼úional Democrat, ÔÇťcare s─â ac┼úioneze pentru salvarea ┼ú─âriiÔÇŁ av├ónd ca obiectiv final reinstaurarea ÔÇťunui regim constitu┼úional, democratic, pe baza acord─ârii drepturilor ┼či libert─â┼úilor civile tuturor cet─â┼úenilor ┼ú─âriiÔÇŁ. ├Än acest text se recunoa┼čte f─âr─â gre┼č pana socialÔÇôdemocratului Constantin Titel Petrescu, teoreticianul care a ┼úinut s─â consfin┼úeasc─â pentru viitorime tezele sale privitoare la drepturile omului exprimate ne├«ncetat de-a lungul anilor. ├Än ziarul ÔÇťLibertateaÔÇŁ din 5 septembrie 1944, Constantin Titel Petrescu expune f─âr─â echivoc toat─â istoria tratativelor anterioare actului de la 23 August 1944.

Dup─â acest moment istoric, la insisten┼úa lui Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu, PSD a consim┼úit s─â intre ├«n Frontul Na┼úional Democrat, alc─âtuit ├«n februarie 1945 din PCR, Frontul Plugarilor, Uniunea Patrio┼úilor, Madosz, Sindicatele Unite ┼či PN┼ó ÔÇô frac┼úiunea Anton Alexandrescu. Cur├ónd s-a dovedit c─â FND-ul era, de fapt, o manevr─â a comuni┼čtilor de a-┼či crea o majoritate pe plan electoral ├«n dauna socialÔÇôdemocra┼úilor. ├Än ziarul ÔÇťLibertateaÔÇŁ din 26 octombrie 1945 acest adev─âr a fost expus limpede: ÔÇťTrebuie ├«mpiedicat─â tendin┼úa acestuia (FND) de a se considera un supraÔÇôpartidÔÇŁ. Frunta┼čii PSD ┼či ├«ndeosebi Constantin Titel Petrescu nu au ezitat s─â se opun─â ├«ncerc─ârilor repetate ale conduc─âtorilor PCR, mul┼úi veni┼úi de la Moscova, de a desfiin┼úa socialÔÇôdemocra┼úia, flutur├ónd ideia realiz─ârii partidului unic muncitoresc. Ana Pauker ┼či Lucre┼úiu P─âtr─â┼čcanu nu oboseau ├«n organizarea a tot felul de manevre menite s─â subjuge PSD-ul. Drept urmare CC al PSD a votat la 25 octombrie 1945 o rezolu┼úie ├«n care declar─â refuzul partidului de a adera la ideia sus┼úinut─â de PCR, textul ├«ncheind-se: ÔÇťCC al PSD ├«ndeamn─â organiza┼úiile sale s─â continue, cu toate puterile, munca de ├«nt─ârire ┼či de afirmare a partiduluiÔÇŁ. Ziarul ÔÇťLibertateaÔÇŁ a relut, ├«n numeroase articole, tema opozi┼úiei fa┼ú─â de PCR. Drept urmare, comuni┼čtii au abandonat ideia Partidului Unic, cel pu┼úin de form─â, ├«ncep├ónd un alt tip de manevre pentru a convinge PSD-ul de a merge pe liste comune ├«n alegerile ce se prefigurau. ├Än fa┼úa opozi┼úiei ferme a PSD, conducerea PCR a cerut cu insisten┼ú─â convocarea unei ┼čedin┼úe comune a Birourile Politice ale PSD ┼či PCR pentru clarificarea problemei alegerilor. ┼×edin┼úa s-a ┼úinut ├«ntr-adev─âr ├«ntr-un imobil din str. Amzei nr. 4, Constantin Titel Petrescu declar├ónd hot─âr├órea partidului: ÔÇťMerg├ónd singuri ├«n alegeri, Partidul Social Democrat continu─â tradi┼úia sa, prezent├ónd-se ├«n fa┼úa aleg─âtorilor cu programul s─âu propriu. El va folosi alegerile pentru a propaga ├«n mase ideile socialiste ┼či metodele sale de ac┼úiune, distincte de ale celorlalte organiza┼úii politiceÔÇŁ.

Hot─âr├órea Biroului Politic al PSD a creat o situa┼úie penibil─â pentru comuni┼čti. ├Änsa PCR-ul schimb─â rapid tactica, ├«ncep├ónd imediat asaltul de a corupe elemente din conducerea PSD, ca Th. Iord─âchescu, Barbu Solomon ┼či Lothar R─âd─âceanu, promi┼ú├ónd-le unora func┼úii publice ├«nalte, recompense exorbitante, ├«n timp ce pe al┼úii ca ┼×tefan Voitec, Ion Pas ┼či ┼×erban Voinea ├«i ┼čantaja cu ├«nvinuirea de ÔÇťcolabora┼úioni┼čtiÔÇŁ cu regimul antonescian. Manevrele comuni┼čtilor au reu┼čit ├«n final. La 10 martie s-au deschis lucr─ârile Congresului PSD care urma s─â consfin┼úeasc─â hot─âr├órea Conferin┼úei partidului din 1-3 decembrie 1945. Adrian Dimitriu, participant la Congres noteaz─â ├«n amintirile sale: ÔÇťDar, ceea ce s-a ├«nt├óplat cu ocazia Congresului partidului de la 10 martie 1946 reprezint─â una din paginile cele mai negre ┼či mai dureroase din istoria Partidului Social Democrat din Rom├ónia. Din ea se va putea vedea modul ru┼činos ├«n care o parte din conducerea partidului, ├«n frunte cu Lothar R─âd─âceanu ┼či ┼×tefan Voitec (la care s-au al─âturat ├«n ultima or─â ┼či al┼úii, ├«n frunte cu ┼×erban Voinea), ac┼úion├ónd cu rea credin┼ú─â ┼či trec├ónd f─âr─â nici-un scrupul peste convingerile lor anterioare, a pus la cale ┼či au reu┼čit s─â falsifice voin┼úa masei partidului, f─âc├ónd ca, prin amenin┼ú─âri ┼či corup┼úie, delega┼úii trimi┼či la Congres s─â accepte o tez─â pe care ei o comb─âtuser─â; ┼či anume aceea de a merge pe liste comune cu comuni┼čtii ├«n alegerile viitoareÔÇŁ.

Astfel, PSD s-a frac┼úionat ├«n mod nefiresc. ÔÇťPartidul care devenise una dintre cele mai puternice for┼úe politice din ┼úar─â a suferit o dureroas─â dezmembrare, ┼či anume ├«ntr-o ramur─â credincioas─â lui R─âd─âceanu ÔÇô Voitec ┼či una care l-a urmat pe pre┼čedinte ┼či care, mai t├órziu, a luat denumirea de Partidul Social Democrat Independent, spre a se face deosebirea necesar─â de prima, comunizat─âÔÇŁ scrie ├«n amintirile sale Adrian Dimitriu.

Dup─â Congresul din 10 martie 1946, PSD-ul condus de R─âd─âceanu ÔÇô Voitec a trecut la o campanie de excludere a membrilor partidului care ├«┼či manifestau acum deziluzia ┼či ├«mpotrivirea fa┼ú─â de cele petrecute. Printre cei exclu┼či sunt de remarcat figuri marcante ale socialÔÇôdemocra┼úiei rom├óne┼čti ca Eftimie Gherman, Iosif Jumanca ┼či ┼×tefan L─âc─âtu┼č.

├Än timp ce PSDI ├«┼či urma drumul s─âu firesc, sub pre┼čeden┼úia lui Constantin Titel Petrescu, gruparea R─âd─âceanu ÔÇô Voitec a mers mai departe pe calea comuniz─ârii, organiz├ónd un Congres de ÔÇťunificareÔÇŁ cu PCR, ┼úinut la ├«nceputul lunii octombrie 1947. La 20 februarie 1948 a avut loc semnarea actului de deces a grup─ârii R─âd─âceanu ÔÇô Voitec, a doua zi av├ónd loc Congresul de ÔÇťunificareÔÇŁ a PSD cu PCR, noul partid lu├ónd numele de Partidul Muncitoresc Rom├ón, a c─ârui conducere era ├«n propor┼úie uria┼č─â cea a fostului partid comunist. De altfel, nu dup─â mult timp la cel de al IX ÔÇô lea congres al PMR s-a decis ca el s─â-┼či recapete denumirea de Partidul Comunist Rom├ón. Afacerea de tip bol┼čevic era tran┼čat─â, socialÔÇôdemocra┼úia fiind asasinat─â.

Prin contrast, PSDI nu a renun┼úat nici o clip─â la doctrina ┼či programul s─âu politic inspirat de tezele pre┼čedintelui s─âu Constantin Titel Petrescu. La 16 martie 1946, PSDI a dat publicit─â┼úii un apel c─âtre ┼úar─â, semnat de pre┼čedintele partidului ├«n care declara drept nule ┼či neavenite actiunile grup─ârii R─âd─âceanu ÔÇô Voitec, ca fiind contrare liniei socialÔÇôdemocrate, reformelor ad├ónci menite s─â asigure reconstruc┼úia ┼ú─ârii pe temeiuri democratice, ├«n deplin─â libertate a poporului rom├ón, politica tradi┼úional─â de solidaritate ┼či cooperare cu Na┼úiunile Unite. ├Än ziua de 9 Mai 1946 s-a deschis Congresul PSDI, care dezavu├ónd actele de falsificare a voin┼úei PSD de c─âtre gruparea R─âd─âcenu ÔÇô Voitec i-a exclus din mi┼čcarea socialÔÇôdemocrat─â pe to┼úi adep┼úii comunizan┼úi ai acestora, care acceptaser─â ideologia marxistÔÇôleninist─âÔÇôstalinist─â. Particip├ónd pe liste proprii la alegerile din noiembrie 1946, PSDI cu semnul electoral ÔÇťF├ónt├óna cu cump─ân─âÔÇŁ s-a expus unei terori inimaginabile din partea comuni┼čtilor. Un fals grosolan ├«nf─âptuit de Teohari Georgescu, agent al Moscovei, care gira ÔÇťalegerileÔÇŁ a scos ca perdante partidele democratice, inclusiv PSDI. Protestele ┼či un apel semnate de Constantin Titel Petrescu, Iuliu Maniu ┼či Dinu Br─âtianu, au fost adresate Na┼úiunilor Unite prin care era demascat─â mascarada alegerilor regizat─â de comuni┼čti. Urmarea a fost un uria┼č val de represiuni, de abuzuri, perchezi┼úii, devast─âri ┼či ├«nchideri de sedii ale PSDI. La ├«nceputul lunii mai 1947 au ├«nceput arest─ârile ├«n r├óndul membrilor PSDI de c─âtre Siguran┼ú─â. Printre primii lovi┼úi de ÔÇťm├ónia proletar─âÔÇŁ a fost cel mai luminat ┼či integru lider socialÔÇôdemocrat modern, Constantin Titel Petrescu, arestat ├«n noaptea de 5 spre 6 mai 1948. R├ónd pe r├ónd au fost t├ór├ó┼úi ├«n temni┼úele comuniste aproape to┼úi fo┼čtii conduc─âtori politici ┼či sindicali socialÔÇôdemocra┼úi din Bucure┼čti ┼či din ┼úar─â. La 13 iunie 1949, Securitatea se putea l─âuda c─â ├«i arestase pe to┼úi socialÔÇôdemocra┼úii de vaza, chiar dac─â ace┼čtia nu erau dec├ót simpli membri ai partidului. Mul┼úi, enorm de mul┼úi socialÔÇôdemocra┼úi au pierit ├«n temni┼ú─â, printre ace┼čtia fiind eroii nationali precum Iosif Jumanca, Ion Fluiera┼č ┼či George Grigorovici care au luptat pentru ├«nf─âptuirea Rom├óniei ca stat unitar, na┼úional, Ene Filipescu ┼či Ilie Predaru frunta┼či ai partidului. Condamnat la munc─â silnic─â pe via┼ú─â, pentru fapte imaginare, Constantin Titel Petrescu este purtat din temni┼ú─â ├«n temni┼ú─â, supus la torturi, ├«nfometat ┼či distrus fizic. Anul 1955 a fost cel mai chinuitor pentru liderul socialÔÇôdemocrat. Sleit de puteri, grav bolnav, ├«mbatr├ónit, Constantin Titel Petrescu se afla ├«n pragul mor┼úii. ├Än acest─â stare de nedescris a fost adus de la ├«nchisoarea din Sighet la Securitatea din Bucure┼čti ├«n februarie 1955, unde i s-a cerut s─â semneze o scrisoare contraf─âcut─â ce urma s─â fie publicat─â ├«n ziarul comunist ÔÇťSc├«nteiaÔÇŁ, drept pre┼ú al eliber─ârii sale. Cu demnitate a refuzat s─â semneze textul. Drept urmare, a fost retrimis la Sighet, unde a fost supus unor noi maltrat─âri. ├Än noiembrie acela┼či an, aproape ├«n stare de incon┼čtien┼ú─â, de┼úinutul adus iar─â┼či la Bucure┼čti, a cedat presiunilor ┼či a semnat textul scrisorii, ├«n schimbul asigur─ârii c─â to┼úi socialÔÇôdemocra┼úii afla┼úi ├«n ├«nchisori vor fi elibera┼úi. Dup─â ce a fost pus ├«n libertate, Constantin Titel Petrescu ┼či-a petrecut restul zilelor ├«n spital, bolnav de scorbut ┼či TBC, sting├óndu-se din via┼ú─â la 2 septembrie 1957, fiind ├«nmorm├óntat la Cimitirul Bellu din Capital─â.

D├órzenia acestui mare lupt─âtor pentru libertate ┼či democra┼úie, voin┼úa sa ca dreptatea s─â se afirme s-au v─âzut ┼či dup─â ie┼čirea sa din ├«nchisoare. Constat├ónd c─â scrisoarea pe care o semnase era pur─â ├«n┼čel─âtorie a comuni┼čtilor, care oricum erau presa┼úi de Interna┼úionala Socialist─â ┼či guvernele occidentale socialÔÇôdemocrate s─â-i elibereze pe de┼úinu┼úii ÔÇťtiteli┼čtiÔÇŁ, Constantin Titel Petrescu a recurs la proteste vehemente verbale ┼či scrise, prin care cerea mai marilor comuni┼čti s─â-┼či respecte promisiunile. Un asemenea protest l-a adresat, ├«n scris, ├«n 1956, lui Chivu Stoica, prim-ministru de atunci. Conducerea Partidului Laburist din Marea Britanie, sesizat─â de cele ce se petreceau ├«n Rom├ónia, a trimis pe liderul s─âu Hugh Gaitskell la Moscova, unde acesta s-a ├«nt├ólnit cu Hru┼čciov, cer├óndu-i s─â intervin─â la Bucure┼čti pentru eliberarea de┼úinu┼úilor socialÔÇôdemocra┼úi. Astfel, guvernan┼úii comuni┼čti din Rom─ânia au trebuit s─â se supun─â ordinelor primite de la Kremlin. Gherghe GheorghiuÔÇôDej a ├«ncercat s─â se scuze cu ipocrizie de urgia pe care o porniser─â comuni┼čti ├«mpotriva socialÔÇôdemocra┼úilor, d├ónd vina pe ÔÇťclica Ana Pauker, Vasile Luca ┼či Teohari GeorgescuÔÇŁ, dup─â ce Hrusciov l-a chemat la Moscova, la raport.

├Än afara unei vaste opere publicistice, Constantin Titel Petrescu ┼či-a expus ideile sale toretice asupra dezvolt─ârii socialÔÇôdemocra┼úiei moderne ├«n mai multe lucr─âri, printre care ÔÇťCe este socialismulÔÇŁ ap─ârut─â ├«n anul 1945 ┼či ÔÇťCe este Partidul Social DemocratÔÇŁ (1946). Tot ├«n anul 1946 vede lumina tiparului lucrarea sa ÔÇťSocialismul ├«n Rom├óniaÔÇŁ care nu este neap─ârat o istorie a PSD ┼či a epocii dintre anii 1835-1940, ci un prilej de a trata ├«n mod lucid ┼či f─âr─â p─ârtinire faptele a┼ča cum au fost ele sub aspect politic, economic ┼či social.

Literatura teoretic─â l─âsat─â de Constantin Titel Petrescu dezv─âluie cu claritate spiritul vizionar a acestui mare om politic rom├ón, previziunile f─âcute privind viitorul Rom├óniei ┼či al ├«ntregii Europe. El preconizeaz─â o Europ─â unit─â, o comunitate real─â ┼či liber─â a na┼úiunilor toate cu drepturi egale indifernt de m─ârimea ┼či puterea lor, o federa┼úie a solidarit─â┼úii colective a popoarelor, ne├«ngr─âdite de frontiere pasagere superioar─â suveranit─â┼úii na┼úionale. El formuleaz─â ├«mp─âcarea antitezei ÔÇťpatriotism ÔÇô interna┼úionalismÔÇŁ sus┼úin├ónd cu argumente imbatabile c─â aceste notiuni nu numai c─â nu se exclud, dar sunt ÔÇťdou─â forme care se completeaz─â ale aceleea┼či iubiri a umanit─â┼úiiÔÇŁ. Constantin Titel Petrescu a propus cel dint├ói o guvernare democratic─â a Europei de c─âtre o ÔÇťSocietate a Na┼úiunilorÔÇŁ, asigurarea poli┼úiei armate interna┼úionale, a arbitrajelor ┼či securit─â┼úii interna┼úionale. ├Än fine, el Constantin Titel Petrescu este cel care a ├«ntrev─âzut ┼či a militat, fire┼čte ca teoretician, pentru o confedera┼úie ÔÇťa Statelor libere ┼či independente europene, asem─ân─âtoare Statelor Unite ale AmericiiÔÇŁ.

Iat─â omul providen┼úial de care rom├ónii trebuie s─â fie m├óndri. M├óndri c─â ideile acestuia au fost preluate ┼či duse mai departe de socialÔÇôdemocra┼úia interna┼úional─â ┼či iat─â, ast─âzi, prefigur├óndu-se Uniunea European─â, ca o form─â superioar─â de organizare politic─â, economic─â ┼či social─â. Ce poate fi mai ├«n─âl┼ú─âtor dec├ót a te ┼čti cona┼úional cu cel care a pus bazele teoretice ale Europei de m├óine?